Ep. 12 - Indragosteala

Prima zi la noul loc de munca al lui J.D., un birou de avocatura shi un birou notarial ce imparteau aceeashi cladire. In acea firma exista o femeie care era cunoscuta de aproape totzi barbatzii, dar nu va spun de ce, ci va voi lasa pe voi sa intuitzi. Cum il zareshte pe J.D., cum porneshte la atac.

„Cine este... prospatura?“ intreba pe una din colege.
„Este noul nostru coleg. Cica ar fi venit din Constanta! Pare cam amarat... iarta-l macar p-asta!“
„Nu trebuie sa-mi scape niciunul. Ca au mai scapat catziva din firma, asta e partea a doua, dar tipul asta trebuie sa fie al meu prin orice fel shi chip. Ma duc sa ma prezint!“

Si nici nu a stat prea mult pe ganduri ca s-a dus sa se prezinte tanarului nou venit.

„Buna, eu-s Cristina! Daca ai nevoie de ajutor cu ceva, biroul meu este acolo!“ si-i arata din priviri biroul ei.
„Buna, eu-s J.D.!“ spuse el sfios. Nu se ashtepta la o asemenea primire...
„Dar de la ce anume vine J.D.?“

Nu apuca insa sa raspunda shi sunt sigur ca nu i-ar fi spus oricum, pentru ca J.D. este chemat in biroul shefului cel mare al firmei. Acesta ii prezinta contractul de munca, termenii shi conditiile de munca, negociaza salariul, samd.

„E clar ca imi va pica in plasa!“ spuse Cristina in gandul ei, insa se va intampla ceva neashteptat. Cu totzii shtim ca suntem foarte vulnerabili atunci cand suferim, fie dupa o iubire pierduta, fie din alte motive. J.D. era destul de vulnerabil deci atacului Cristinei, dar...

J.D. iese din biroul shefului, shi este prezentat intregii firme.

„Pentru ca este prima zi a lui aici, vreau sa il luatzi mai ushor cu termenii uzuali ai firmei!“ spuse sheful lui J.D. .

Era o firma detul de mare. O cladire cu 4 nivele, la parter o sala de relaxare ce avea mese de ping-pong, un televizor mare cu plasma cu diagonala de 100 cm [1 metru pentru cei care au chiulit la lectzia cu transformari :P ], un sistem surround, o consola PlayStation3 shi multe alte lucruri. Tot la parter se afla cantina, unde puteai manca ieftin si bun [ca la mama acasa - cine avea mama :( ]. La nivelele 1 si 2 se afla unul dintre cele mai mari birouri notariale din Bucureshti, iar la nivelele 3 shi 4 firma de avocatura.

J.D. primeshte un birou la etajul 3, parca pentru a-i face in ciuda Cristinei. Cu atat mai bine! J.D. se duce sa-si cumpere o cafea de la cantina. Din neatentzie loveshte una din tavile unei superbe d-soare. Nu a mai avut timp sa reactioneze, asha ca-shi pateaza costumul lui maro, iar mancarea tinerei d-soare scapa pe jos.

„Imi cer scuze! Permiteti-mi sa platesc eu masa dvs.“ se grabi el sa spuna.

Tanara d-soara era furioasa, dar cine era ea?

Se ridica destul de suparata dupa ce strange de pe jos cioburile cele mai mari ale farfuriei sparte. Se chinuie insa sa zambeasca shi sa vada partea plina a paharului shi exclama:

„S-a spart ghinionul!“

Parul brunet, intins... ochii negri ca doua boabe de piper, rujul roshu strident, bluzitza alba cu un decolteu destul de generos, fusta neagra, dresul negru cu un model de floricele, shi pantofi cu toc cui de 9 cm... Cam asha arata tanara d-soara.

J.D. ishi repara gresheala shi-i face cinste cu mancarea tinerei d-soare. El ishi mai cumpara o cafea, shi se asheaza la aceeashi masa cu d-soara.

„Cred ca iese cu putina apa rece!“ spuse ea.
„Merci pentru sfat. Stiu ca am pornit cu stangul, dar eu-s J.D.!“
„Da! Shtiu prea bine cine esti.“ raspunse ea.

J.D. ramase perplex. Cine era aceasta d-soara shi de unde shtia cine este?

„Nu ai cum sa-ti aduci aminte de mine, deoarece atunci eram doar o fata mica, naiva, cu aparat dentar shi coditze!“

J.D. asculta toate informatiile, dar nu-si dadea seama cine era d-soara.

„Sa te scutesc demulte batai de cap. Eu-s Aura Condrescu. Am fost impreuna la acelashi orfelinat pana cand am implinit eu 14 ani si am avut noroc sa fiu infiata de o familie mai instarita care nu putea sa aiba copii.“

J.D. ramase de-a dreptul uimit. Atat de uimit incat atunci cand sorbi din cafea, se fripse la limba. Acum shtia cine era acea d-soara fermecatoare. Era probabil una din fetele de la orfelinat pe care nu a bagat-o niciodata-n seama. I se parea o fatza cunoscuta, dar trecuse mult prea mult timp. Insa se schimbase enorm de mult. De la descrierea ei si la felul in care arata acum... era cale lunga.

Cristina avea acum consurentza sa zicem, deoarece lui J.D. ii picase cu tronc Aura. Uitase de Anemona... uitase de tot. Uitase chiar shi faptul ca avea de lucru, iar pauza de masa i se terminase de 10 minute.